Descoperiri Arheologice la Andolina

Artefactele expuse au fost descoperite în urma săpăturilor din toamna anului 1960, efectuate în localitatea Andolina din județul Călărași. Echipa de cercetare, din care au făcut parte arheologii Eugen Comșa, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, și Apostol Atanasiu de la muzeul din Călărași, a identificat trei morminte. Unul dintre acestea este asociat culturilor Boian, care au avut o importanță deosebită în epoca neolitică. Săpăturile s-au desfășurat la sud de drumul care leagă Andolina de Vărăști.

Scheletul menționat a fost găsit la o adâncime de 1,15 metri față de nivelul actual al solului, iar lângă gâtul acestuia s-au găsit 30 de mărgele din scoici și 28 din cupru, ce fac parte dintr-o categorie arheologică semnificativă. Dintre acestea, 24 erau din cochilii de Spondylus și restul de la scoici de Dentalium.

Inovații în Fabricarea Mărgelelor

Mărgelele din Spondylus se remarcă printr-o formă specifică de plăcuțe dreptunghiulare cu colțuri rotunjite și o secțiune triunghiulară. Fiecare plăcuță are pe laturile lungi două sau trei perechi de crestături opuse, ceea ce le conferă un caracter distinctiv. În plus, majoritatea pieselor au orificii create pe partea dorsală, ce indică metodele de utilizare. Este probabil ca mărgelele au fost strânse pe două fire paralele.

Este interesant de menționat că, conform cercetărilor de specialitate, procesul de fabricație al acestor mărgele începea cu obținerea unor semifabricate din cochilie, care erau ulterior modelate prin abraziune. Ultimele etape includeau lustruirea și perforarea pieselor, realizate din unghiuri diverse pentru a crea formele evazate specifice.

Originea și Importanța Mărgelelor

Cercetările sugerează că materialele din care erau realizate aceste mărgele nu erau ușor accesibile, provenind din zone îndepărtate. Semnele de uzură observate asupra mărgelelor indică faptul că acestea au fost utilizate înainte de a fi depuse în morminte, însă nu se știe cu certitudine dacă utilizarea lor a fost limitată la comunitatea locală sau dacă au circulat și în afara acesteia, în rândul altor grupuri.

Aceste obiecte deosebite sunt incluse în expoziția permanentă a muzeului, intitulată „Evoluția comunităților umane la nordul Dunării”. Detaliile despre aceste descoperiri provin din lucrările lui Eugen Comșa, publicate în 1961, și din studiul realizat de Monica Mărgărit în 2025, în „Oxford Journal of Archaeology”.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Opiniacalarasi.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Pentru comunitatea din Călărași, aceste exponate nu sunt doar obiecte vechi, ci o fascinantă legătură cu moștenirea noastră culturală. Muzeul Dunării de Jos oferă o oportunitate excepțională de a înțelege mai bine istoria regiunii și de a aprecia realizările arheologilor care au contribuit la descoperirea acestor comori.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Mara Ionescu

Mara Ionescu este jurnalista care stă în spatele poveștilor autentice de pe Azi în Călărași, o voce calmă, documentată și mereu conectată la ritmul orașului de pe malul Borcei. Cu o experiență solidă în presa locală și o pasiune reală pentru comunitate, Mara aduce cititorilor știri verificate, utile și ușor de înțeles despre evenimentele, oamenii și schimbările care modelează Călărașiul de astăzi. Scrie cu empatie și rigoare, punând în prim-plan viața locală, proiectele importante și inițiativele care merită vizibilitate. Pentru ea, Azi în Călărași nu este doar un site de știri — este o promisiune de transparență și informare corectă pentru toți locuitorii județului.